Cel mai bine cred ca as scrie despre cum a inceput "totul"...da..."totul"... caci, asa cum obisnuiesc in ultima vreme, se sfarseste inainte de a incepe ceva. Nu pot sa zic ca sunt suparat...dezamagit oricum sunt. Fratee...parca m-am nascut sa traiesc chestii din astea. Si nu spun asta ca sa ma victimizez. Stii ca nu imi place sa fac asta. Insa nu ma va poate face nimeni sa inteleg cum, daca doi oameni se plac (la modu' evident), de ce nu pot fi si impreuna. Intotdeauna exista un EL care strica totul. Si de data asta nu era o situatie ca oricare alta, chiar voiam sa mearga, fata suuuper frumoasa, simpatica. renuntasem la cateva chestii fara sa imi para catusi de putin rau ca am facut asta. Dar nu am regrete. Adica am facut aproape tot ce ar fi tinut de mine dar asa cum a spus si ea, nu e vina mea :)))..devine rutina...niciodata nu e vina mea :))) whatever. Nu mai stiu ce sa zic...adica ar fi o gramada de lucruri insa nu isi mai au rostul. Imi pare rau, de asemenea ca am tipat la mama si ca am tras si un Dunhill rosu..plamanii se vor curata si mamei ii va trece supararea.
Fir-ai al draq de sentiment atat de dulce care esti!! X(
